joi, 26 martie 2015

Introducere in limba coreeana

Introducere

maru_yujin


 한국어[한구거/han-gu-geo] vs. 한글[han-geul]

Se va adopta romanizarea care foloseste pronunția standard, silabă cu silabă, folosind alfabetul englez.

Exemplu: 

한국어 [한구 거 / han-gu-geo]
한국어 este numele limbii coreene.
한국어 se mai numește 한국말 [한 궁말 / han-gung-mal].
한글 este numele
alfabetului coreean  (caractere coreene).


Cand inveti limba coreeană, trebuie spui "Am învățat Hangugeo / Hangungmal". Dacă spui doar "Am învățat Hangeul", înseamnă să înveți doar alfabetul coreean.


한글/Hangeul (Korean alphabet/Alfabetul coreean)

한글 / Hangeul este alfabetul coreean creat de Marele Rege Sejong în 1443. Formele consoanelor coreene se bazează pe organele de vorbire care generează sunete consonantice. Formele vocalelor coreene sunt format din trei miscari; o miscare verticala ("ㅣ", simbolizeaza omul), o miscare orizontala lunga ("ㅡ", simbolizeaza pământul) și o miscare scurta orizontală ("∙", inițial a fost un punct care simboliza cerul).

Sursa:
http://en.wikipedia.org/wiki/Hangul


Characteristics of 한국어/Hangugeo/Caracteristicile 한국어 / Hangugeo

Topica cuvintelor in limba coreeana
Limba coreeană are o topica diferita fata de limba engleză.
word_order


Particule si terminatii
Limba coreeană are unități gramaticale speciale numite 조사 / Josa (particule) și 어미 / Eomi (terminatii). 
Particulele: O particulă ar trebui să fie atașata imediat după un substantiv. Se poate afisa ca o funcție gramaticală a unui substantiv sau i se adăuga semnificații speciale.

particle_ending

Terminatiile: Terminația ar trebui să fie atașata după o tulpina a verbului. Există două tipuri de terminatii - prepozitii terminatii finale și terminatii nedefinitive. Propozițiile terminatii finale decid tipurile de propozitii (declarative, interogative, imperative sau sugestive) și exprima politețea față de ascultători (ocazionala sau de politețe). Terminatiile nedefinitive sunt tensionate, honorifice, sau etc.


Expresii onorifice


Societățile coreene au tradiții confucianiste care ele afectează mult uzanțele limbajului. Atunci când o persoană tânără sau mai mică spune ceva despre una mai în vârstă sau o persoană mai mare, se recomandă să se uitilizeze expresii onorifice. 

Obisnuit, Declarativ, Politicos


plain

Onorific, Declarativ, Politicos


honorification

Vocabular 

Există multe cuvinte chino-coreene în coreeană, dar și cuvinte coreene native, pentru că coreenii au folosit caractere chinezești peste o mie de ani. De exemplu, limba coreeană are două seturi de numere - numere native coreene și numere chino-coreene. Cu toate acestea, pronunția coreeană pentru cuvintele chino-coreene este diferita de pronunția chinezeasca. 

Consoanele si vocalele in Hangeul

Există 24 de caractere de bază pentru vocalele și consoanele coreene în 한글 / Hangeul.
Caractere de bază pentru vocale
simple_vowels

Caractere de bază pentru Consoane [Initial / Final]


simple_consonants

Caracterul consoană "ㅇ" suna diferit, în funcție de poziția sa într-un silabă. La poziția silaba inițială, este un sunet gol (sunet nule). La poziția silaba  finală, este sunetul "ng", care in engleză suna la fel ca în “young” - "tineri".

아 = ㅇ + ㅏ = ø + ㅏ = ㅏ
강 = ㄱ + ㅏ + ㅇ[ng] 

Caractere compuse pentru vocale


compound_vowels

Caractere Compuse pentru Consoane Tensionate

double_consonants

Pozitionari

placements


Cum se scriu caracacterele coreene

Caracterele coreene trebuie să fie combinate în blocuri de silabe. Caracterele formate din consoane și vocale nu pot fi folosite separat.

한글 (O) / ㅎㅏㄴ ㄱㅡㄹ (X)
hangeul

Compozitie

1. Tabelul periodic
kboard


2. Silabe simple
simple_syllables

Sursa:
http://www.kmaru.com/v2/?page_id=87
http://en.wikipedia.org/wiki/Hangul,
http://en.wikipedia.org/wiki/Hangul_consonant_and_vowel_tables

miercuri, 25 martie 2015

Hello?

1. Greeting


1-1 Hello?

M: Hello?
Y: Hello?
M: How are you doing nowadays?
Y: I’m doing well.

M: Buna ziua?
Y: Buna ziua?
M: Ce mai faci astăzi?
Y: Fac bine.


Romanizare:

an nyeong ha se yo
an nyeong ha se yo
yo jeum eo tteo ke ji nae se yo
  jal ji nae yo

 
Vocabulary/Vocabular: 
안녕하다 : to be well  
요즘 : nowadays  
어떻게 : how  
지내다 : to get along  
잘 : well

안녕 하다: să fie bine
요즘: în zilele noastre
어떻게: cum
지내다: a merge impreuna
: bine



Rezumat:
M: (v 안녕하)(e 세요)
Y: (v 안녕하)(e 세요)
M: (n 요즘) – (v 어떻)(e 게) – (v 지내)(e 세요)
Y: (m 잘) – (v 지내)(e 어요) 


Abbreviation/Abrevieri:
(n)oun/pronoun/numeral
(v)erb/adjective
deter(m)iner/adverb
(i)nterjection
(p)article
(e)nding
(a)ffix


Sursa:
http://www.kmaru.com/v2/?p=3504

joi, 19 martie 2015

Limba coreeana - Lectia 18

INTRODUCERE ÎN LIMBA COREEANĂ

STRUCTURA PROPOZIŢIILOR ÎN LIMBA COREEANĂ

Propoziţiile în limba coreeană sunt formate din: 


"Subiect (S) + Predicat (verb) (V)" sau "Subiect (S) + Obiect  (O) + Predicat (P)"

Exemplu :
케럴이 가요. - Carol pleacă. (Kaerol-i gayo)
                   S     +  V
             
에릭이 사과를 먹어요. Eric mănâncă un măr . (Eric-i sagwa-reul meogeoyo)
                 S      +   O      +   V

În limba coreeană, particulele (prepoziţiile) sunt ataşate mereu la sfârşitul cuvintelor. Ele exprimă rolul fiecărui cuvânt în propoziţie. La subiectul propoziţiei se folosesc particulele
şi . Pentru complement (obiect) se folosesc particulele şi .

에릭 사과 먹어요.
paricula          particula
subiectului      obiectului

Verbul, în propoziţiile coreene este mereu ultimul, în timp ce subiectul, obiectul dar şi adverbele îşi pot schimba locul în funcţie de intenţia vorbitorului. Însă, chiar dacă poziţia celorlalte părţi de vorbire se schimbă, acestea pot fi identificate uşor în propoziţie deoarece sunt ataşate particulele corespunzătoare fiecărei părţi de vorbire.

Exemplu:
에릭          도서관에서                            읽어요.    Eric citeşte o carte în bibliotecă.
   S+particulă   adverb +particulă    obiect +particul     V    (Eric-i doseogwan-eso chaek-eul ilkeoyo)

De reţinut: Când subiectul este clar înţeles în propoziţie, acesta poate fi omis din context .


Exemplu:
A : 에릭이 해요?                Ce face Eric?
B : (
에릭이) 사과를 먹어요. (Eric) mănâncă un măr.

A : 어디에 가요?                    Unde (te) duci?
B :
학교에 가요.                     (Eu) mă duc la şcoală. 

CONJUGAREA VERBELOR ŞI ADJECTIVELOR 

Una din caracteristicile verbelor coreene şi a adjectivelor este aceea că amândouă, atât verbele cât şi adjectivele pot fi conjugate în funcţie de timpul folosit, nivelul de politeţe, sau conform stilului de vorbire.

Verbele şi adjectivele conţin o rădăcină la sfârşitul cuvântului, de unde rădăcina cuvântului se completează cu terminaţia (Exemplu:: 가다, 오다,먹다). Aceasta formă mai poartă denumirea şi de 'formă de dicţionar'.

Când aceste verbe sau adjective sunt conjugate, rădăcina verbului se separă de şi se adaugă forma corespunzatoare fiecarei intenţii. 

VERBE 

Exemplu :  
                     ( a pleca)
rădăcina               terminaţia
verbului              cuvantului

Conjugare :
() + -ㅂ니다 (stilul formal prezent) = 갑니다. (Pleacă)() + - (onorific) -+ -ㅂ니다 = 가십니다. (Plecaţi ) - adresare politicoasă
 
() + (trecut) + - 습니다 (stilul formal prezent) = 갔습니다.  (A plecat)

De reţinut:
Atunci cînd ultima literă a verbului se termină în vocală, se foloseşte -
니다.
- ultima literă este , deci forma conjugată va fi : 갑니다
Atunci când ultima literă este o consoană, se foloseşte
습니다.
- ultima literă este consoana , deci forma conjugată va fi 먹습니다. 

ADJECTIVE 

              ( a fi bun)
rădăcina      terminaţia
verbului       cuvântului

Conjugare :
() + -습니다 (stil formal prezent) = 좋습니다. (Este bun)() + - (trecut) + - 습니다 = 좋았습니다 (A fost bun)

() + - (părea - guess în engleză) + -습니다 = 좋겠습니다 (Pare a fi bun). 

CONECTAREA PROPOZIŢIILOR 

Există două modalităţi de a conecta propoziţiile în limbă coreeană. O modalitate este aceea de a folosi verbe conjunctive (adverbele de legătură) 그리고 (şi), 그렇지만 (dar/însă), 그래서 (deci/prin urmare).

Cealaltă modalitate este aceea de a folosi terminaţii conjunctive.

1. Şi (
그리고)

Adverb Conjunctiv:
 
바람이 불어요. 그리고 추워요.
(Baram-i buleoyo. Geurigo chuwoyo)
  Afară bate vântul. Şi este frig.

Terminaţia conjunctivă :
 
바람이 불고 추워요.
(Baram-i bul-go chuwoyo)
 Afară bate vântul şi este frig.
 
2. Dar/insă (그렇지만)

Adverb conjunctiv :  
 
김치는 맵습니다. 그렇지만 맛있습니다.
 
(Kimchi-neun maebseubnida. Geurojiman masisseumnida)
  Kimchi este picant. Dar este delicios.

Terminaţia conjunctivă : 

 김치는 맵지만 맛있습니다.
(kimchi-neun maebjiman masisseumnida)
Kimchi este picant dar delicios.

3. Deci/ prin urmare (
그래서)

Adverb conjunctiv :
 
는이 와요. 그래서 길이 많이 막혀요.
  (Nun-i wa-yo. Geureseo kir-i manh-i makhyo-yo)
  Ninge. Deci este trafic.

Terminaţia conjunctivă : 
 
는이 와서 길이 많이 막혀요.
Nun-i wa-seo kir-i manh-i makhyo-yo)  
Ninge, deci este trafic.

Important: Când alegem să conectăm două propoziţii cu adeverbele de legătură, este suficient doar să plasăm adverbul între cele două propoziţii, însă când alegem să folosim terminaţia conjunctivă, această terminaţie trebuie ataşată neapărat la sfârşitul predicatului din prima propoziţie.

(1) 바람이 + + 추워요 -> 바람이 불고 추워요.
(2)
김치는 + 지만 + 맛있어요 -> 김치는 뱁지만 맛있어요.
(3)
눈이 + 아서 + 길이 많이막혀요 -> 눈이 와서 길이 많이 막혀요. 

TIPUL PROPOZIŢIILOR 

Limba coreeană are 4 tipuri principale de propoziţii :
- declarative
- interogative
- imperative
- propozitive

Mai mult, fiecare tip este influenţat de locul unde conversaţia are loc şi de ţintă. Prin urmare aceste tipuri se împart în alte două categorii :
- formulare politicoasă : (
) ㅂ니다
- vorbirea informală :
/()

Formularea politicoasă se foloseşte de obicei în armată, ştiri, prezentări, întâlniri oficiale sau lecturi.
Formularea informală se foloseşte zi de zi cu membrii familiei, prieteni şi alte imprejurimi.

- Propoziţia declarativă

Propoziţia declarativă se foloseşte când explicăm ceva sau răspundem la o întrebare.

Formularea politicoasă
저는 학교에 갑니다.  Eu mă duc la şcoală.
저는 빵을 먹습니다. Eu mănânc pâine.

Formularea informală
저는 학교에 가요. Eu mă duc la şcoală.
저는 빵을 먹어요. Eu mănânc pîine.

- Propoziţia interogativă

 Propoziţia interogativă se foloseşte atunci când punem o întrebare.

Formularea politicoasă
학교에 갑니까? Plecaţi (dv) la şcoală?
빵을 먹습니까? Mâncaţi (dv) pîine?

Formularea informală:
학교에 가요? Pleci la şcoală?
빵을 먹어요? Mănânci pîine?

- Propozitia imperativă

Propoziţia imperativă se foloseşte atunci când facem o cerere sau când dăm un sfat.

Formularea politicoasă:
Pentru modul imperativ se adaugă (
)십시오.

공책에 쓰십시오. Notaţi vă rog în carnet.
책을 읽으십시오. Citiţi vă rog cartea.

Formularea informală:

Formularea informală la imperativ se poate face adăugând /어요. Însă adăugând ()세요 în locul lui /어요, propoziţia devine mult mai politicoasă.

공책에 쓰세요. Scrieţi vă rog în carnet.
책을 읽으세요.  Citiţi vă rog cartea.

- Propoziţia propozitivă

Se foloseşte atunci când facem o sugestie sau suntem de acord cu cineva.

Formularea politicoasă:
Se face adăugând (
)ㅂ시다. ()ㅂ시다 se foloseşte atunci când persoana cu care vorbim este mai tânără sau de aceeaşi vârstă cu noi. Nu se foloseşte atunci când vorbim cu o persoană mai în vârstă decât noi.

11시에 만납시다. Hai să ne întâlnim la ora 11.
여기에서 점심을 먹읍시다. Hai să luăm prânzul aici.

Formularea informală:
11
시에 만나요. Hai să ne întâlnim la ora 11.
여기에서 점심을 먹어요. Hai să luăm prânzul aici. 

EXPRESII ONORIFICE 

Având în vedere influenţa gândirii confuciene în societatea coreeană, este normală vorbirea onorifică în conversaţie, dar şi a celei informale, tinând cont de vârstă, familie, relaţii, statutul social, etc. 

ONORAREA SUBIECTULUI ÎN PROPOZIŢIE 

Stilul onorific se foloseşte atunci când vorbim cu o persoană mai în vârsta decât noi, sau o persoană superioară în rangul social.

Pentru a forma stilul onorific se foloseşte -()- la sfârşitul verbului sau adjectivului unei propoziţii. Pentru  verbele sau adjectivele care se termină în vocală se adaugă --, iar pentru verbe sau adjective care se termină în consoană se foloseşte (). 

Exemple:
가다 (a pleca)
+ + ㅂ니다 = 가십니다
+ + 어요 = 가세요
+ + 었어요 = 가셨어요
+ + () 거예요 = 가실거예요

읽다 (a citi)
+ 으시 + ㅂ니다 = 읽으십니다
+ 으시 + 어요 = 읽으세요
+ 으시 + 었어요 = 읽으셨어요
+ 으시+ () 거예요 = 읽으실 거예요 

ONORAREA ASCULTĂTORULUI ÎN PROPOZIŢIE 

Stilul onorific se foloseşte atunci când ascultătorul (persoana cu care vorbim) este mai în varstă decât noi sau într-o pozitie socială mai ridicată sau atunci când cele două persoane nu se cunosc (în cazul în care nu ştim nici vârsta nici statutul social). Terminaţiile onorifice sunt folosite pentru a arăta gradul de respect.

Exemplu:
 
도와주셔서 감사합니다. (nivel politicos onorific)
 도와주셔서 감사해요. (nivel politicos informal)
*
도와줘서 고마워 (nivel informal intim) 

ALTE FORME ONORIFICE 

a) Forma onorifică nu se formează prin adăugarea terminaţiei () , însă folosind alte forme ale verbelor.

Baza                                       Forma onorifică
자다 (a dormi)                      주무시다 (a se odihni)
말하다 (a vorbi)                    말씀하시다 (a grăi)
먹다 (a mânca)                      잡수시다/ 드시다 (a servi)
마시다 (a bea)                       드시다 (a servi)
죽다 (a muri)                   돌아가시다 (a deceda/ a pleca dintre noi)
데려가다 (a lua)                    모셔가다 ( a lua)
있다 (a fi)                               계시다 (a exista)
있다 (a avea)                          있으시다 (a deţine)

어머니께서 집에 계세요.  Mama nu este acasă acum.
   
내일 시간 있으세요?             Aveţi timp mâine?

b) Unele substantive au forme onorifice.

Baza                                          Forma onorifică
나이 (vârstă)                             연세 (etate)
(cuvânt)                                말씀 (cuvânt)
(mâncare)                             진지 (mâncare)
사람 (om, persoană)                   ( persoană, fiinţă)
생일 (aniversare)                       생신 (aniversare)
(casă)                                     (locuinţă)
이름 (nume)                               성함 ( nume)
아내 (soţie)                                 부인 ( persoană căsătorită)

 
할아버지, 진지 잡수세요.
Bunicule, vă rog să serviţi masa. ( să mâncaţi).
부인께서도 안녕하십니까?  Ce face soţia dumneavoastră?

c) Se pot folosi particule onorifice după substantive
/ -> 께서
/ -> 께서는
에게 (한테) ->  

동생 친구에게 선물을 줍니다.
Fratele meu mai mic îi dă un cadou unui prieten. 

할아버지께서 동생에게 선물을 주십니다.
Bunicul îi dă un cadou fratelui mai mic.

  딸기를 좋아해요.
Îmi plac căpşunile.

 할머니께서는 딸기를 좋아하세요.
Bunicii ii plac căpşunile.

d) Substantivele care arată funcţia/profesia unei persoane pot fi schimbate în stilul onorific adăugând
.

Baza                                      Forma onorifică
선생 (profesor/învăţător)               선생님
사장 (director)                               사장님
목사 (preot)                                   목사님
교수 (profesor )                             교수님
박사(doctor)                                  박사님

~
저희 사장 마음이 넓으십니다.
Directorul companiei noastre este un om darnic.
목사님, 기도해 주셔서 감사합니다.
Părinte, mulţumesc pentru rugăciune.

e) Respectul poate fi exprimat faţă de ascultător folosind următoarele cuvinte.

Baza                                  Forma onorifică
말하다 (a vorbi)               말씀드리다
주다 (a dărui)                    드리다
묻다 (a întreba)                 여쭙다
보다/만나다 (a întâlni)     뵙다
 

 아버지께 말씀드릴까요?  Ar trebui să vorbim cu tata?
  

 할아버지께 책을 드리세요.  Vă rog să îi daţi această carte bunicului.

f) Vorbitorul deasemenea poate arăta respect faţă de ascultător, miscorându-şi propriul statut.

->   (eu)
우리 -> 저희 (al nostru)
-> 말씀 (cuvinte)

 
소식을 들었어요.
Şi eu am auzit acele ştiri.
 
집에 한번 놀러 오세요.
Treceţi din când în când pe la noi pe acasă.
 
부장님, 드릴 말씀 있습니다.
 Domnule manager, am ceva să vă spun.
 

LUCRURI DE STIUT ATUNCI CÂND FOLOSIM STILUL ONORIFIC 

a) În limba coreeană a te adresa în stilul onorific înseamnă deasemenea a folosi în mod repetat numele persoanei cu care vorbiţi în loc să folosiţi cuvinte ca 당신 (dumneavoastră), (el, acela), 그녀 (ea, aceea) sau 그들 (ei, aceia).

 
요코 , 어제 회사에서 재준씨를 만났어요? 재준씨가 요코씨를 찾았어요, 그러니까 요코씨한테 전화해 보세요.
Yoko, l-ai văzut pe Jaejun la muncă ieri? Jaejun( el) l-a căutat pe Yoko (pe tine ) , aşa că Yoko (tu) sună-l pe Jaejun (el).

당신 este un titlu mutual de adresare folosit de multe ori între soţ şi soţie. La fel şi , este deasemenea un titlu mutual folosit între prietenii apropiaţi.

여보, 아까 당신 나한테 전화했어요?
Iubitule, m-ai sunat mai devreme?
오늘 하니?
Ce faci azi?

b) Expresiile speciale ca
성함이 어떻게 되세요? (care este numele dvs?) şi 연세가 어떻게 되세요? (Ce vârstă aveţi?) se folosesc atunci când întrebăm vârsta sau numele unei persoane pe care nu o cunoaştem sau care este mai în vârstă decât noi.

 
할아버지, 성함 어떻게 되세요?
Domnule (bunicule), care este numele dumneavoastră?
사장님 연세가 어떻게 되세요?
Domnule director care este vârsta dumneavoastră?

c) În cele mai multe cazuri cuvântul
nu se foloseşte atunci când vorbim cu o persoană mai în vârstâ decât noi.

 
A : 개럴씨, 할아버지 연세 어떻게 되세요?
Carol, ce vârstă are bunicul tău?
  B :
올해 일흔다섯이세요. (corect)
Va implini 75 anul acesta.
올해 일흔다섯 이세요. (greşit).

d) Cele două forme onorifice ale verbului
주다 ( a da) sunt : 드리다 şi 주시다.
Atunci când cel care dă este mai tânăr decât cel care primeşte, se foloseşte
드리다. Atunci când cel care primeşte este mai tânăr decât cel care oferă, se foloseşte 주시다.

~ 나는 선물을 어머니께 드렸어요.
Îi dau un cadou mamei.
어머니께서 나에게 선물을 주셨어요.
Mama îmi dă un cadou mie.
나는 동생에게 선물을 주었어요.
Îi dau un cadou fratelui meu mai mic.



Vom învăta două verbe: verbul 이다 şi verbul 있다. Fără cunoştinţele necesare privind aceste două verbe vitale, nu vom putea învăţa limba coreeană.

Sunt două verbe foarte importante şi trebuie să le înţelegem forma şi semnificaţia.
 
Prin urmare : 

 VERBUL 이다 (A FI) 
 - 이다 se ataşeaza la sfârşitul unui cuvânt pentru a-l transforma în predicatul propoziţiei.
-
이다 se traduce în limba română prin 'a fi' sau 'to be' în limba engleză.
-
이다 se foloseşte pentru a arăta că subiectul şi predicatul propoziţiei sunt unul şi acelaşi lucru.
- Forma politicoasă a verbului
이다 este 입니다
- Forma interogativă a verbului
이다 este 입니까?
- Forma negativă a verbului
이다 este 아니다.
- Forma standard/politicos a verbului
이다 este 예요/이에요
- Forma
예요/이에요 se foloseşte şi pentru forma interogativă :....... 예요/이에요?

Atunci când cuvântul anterior se termină într-o vocală, se foloseşte
예요.
Atunci când cuvântul anterior se termină în consoană, se foloseşte
이에요.

Exemplu 1 :
 
저는 예요.( Eu sunt cântăreţ.)
- terminaţia cuvântului
가수 este care este o vocală deci vom folosi 예요.

 
저는 이에요. (Eu sunt student)
- terminaţia cuvântului
학생 este care este o consoană deci vom folosi 이에요.

Exemplu 2 
 
무엇입니까? (= 뭐해요?) - Ce este acesta?
의자입니다. (=의자예요) - Este un scaun.

한국사람입니까? (= 한국사람이에요?) - Sunteţi coreean?
, 한국사람입니다. (= 한국사람이에요) - Da, sunt coreean.

EXERCIŢIU: 

Completaţi forma corespunzătoare a verbului 이다.
 (1) A:
무엇입니까?         B: 시계                  .
 (2) A:
무엇                 ? B: 모자                  .
 (3) A:
가수                    ? B: , 가수                  .
 (4) A:
누구입니까?            B: 선생님                  . !


1. Verbul 있다 exprimă existenţa.
Se poate folosi şi pentru a exprima locaţia unei persoane sau a unui lucru.
Este folosit şi în formula S
/ S(loc) 있다.
Forma negativă a verbului
있다 este 없다

Exemplu :
 
개가 의자 위에 있어요 (Câinele este pe scaun).    우리 집이 신촌에 있어요 (Casa noastră este în Sinchon).
남자 친구가 있어요 (Am un iubit)  

2. Verbul
있다 se foloseşte deasemenea pentru a exprima posesia.
Echivalentul în limba română este "a avea" sau "to have" în engleză. 

나는 언니가 있어요. 동생이 없어요.
Eu am o soră mai mare.
Nu am un frate mai mic.

자전거가 있어요. 차가 없어요.
Am o bicicletă. Nu am o maşină. 


PREPOZIŢIILE DE LOC 

De obicei verbul 있다 este însoţit de prepoziţiile de loc pentru a arăta locul unui obiect sau unei persoane.

Prepoziţiile de loc sunt:

(ap) - în faţă           (dwi) - în spate
(oui) - deasupra      아래 (a-re) - dedesubt ()
(yeop) - lângă         사이 (sa-i) - între (an) - înăuntru                        
(bakk) - afară          오른쪽 (o-reuncheok) - dreapta
왼쪽 (wencheok) - stânga

책상위 - pe birou
책상아래 - sub birou
책상 - în faţa biroului
책상 - lângă birou
책상 - în spatele biroului
책상 왼쪽 - în stânga biroului
책상 오른쪽 - în dreapta biroului
책상 가운데 - în mijlocul biroului
집안 - în casă
집밖 - în afara casei

In limba coreeana exista doua modalitati de a numara (de a exprima numerele):
- Sino - coreean ( numaratoare coreeana + chinezeasca)
- Nativ coreean

NUMEROTAREA SINO - COREEANA
Se foloseste pentru numere de telefon, rute de autobuze, pentru a exprima inaltimea, greutatea, adresa, ani, luni, minute, secunde si preturi .

Numerele Sino Coreene
 0 -
(kong)  11 - 십일 (10+1) - (sib-il)
 1 -
(il)       12 - 십이 (sib-i)
 2 -
(i)        .
 3 -
(sam)   .
4 -
(sa)      20 - 이십 (210) - (i-sib)
5 -
(o)       30 - 삼십 (sam-sib)
6 -
(yuk)    40 - 사십 (sa-sib)
7 -
(chil)    50 - 오십 (o-sib)
8 -
(pal)     60 - 육십 (yuk-sib)
9 -
(gu)        
10 -
(sib)
100 -
(baek)
1.000 -
(cheon)
10.000 -
(man)
100.000 -
십만 (sib-man)
1.000.000 -
백만 (baek man)

Exemple :
Numere de telefon : 010-4783-3275 -
공일공 - 사칠팔삼의() - 삼이칠오 Autobuz: BUS No. 163 - 백육십삼 버스
Inaltime si greutate : 150cm -
백오십 센티미터 48kg - 사십팔 킬로그램
Adresa (Etajul 3) :
삼층
(apartamentul 501) :
오백일 -> (apartament)
(Bloc 213) :
이백십삼 -> (bloc)
Pret : 83.000 Won :
팔만 삼천 (Won)

NUMEROTAREA NATIV COREEANA
 0 -
, (kong, yeong)       11 - 열하나 (열한) (yeol-hana, yeol-han)
 1 -
하나 () (hana, han)       .
 2 -
() (dul, du)              .
 3 -
() (set, se)             20 - 스물 (스무) (seu-mul, seu-mu)
 4 -
() (net, ne)            30 - 서른 (seoreun)
 5 -
다섯 (dasot)                 40 - 마흔 (maheun)
 6 -
여섯 (yeoseot)              50 - (swin)
 7 -
일곱 (ilgeop)                60 - 예순 (yeseun)
 8 -
여덟 (yeodeolb)            70 - 일흔 (il-heun)
 9 -
아홉 (ahop)                  80 - 여든 (yeodeun)
10 -
(yeol)                      90 - 아흔 (aheun)
100 -
(baek)

Numerele nativ coreene sunt folosite pentru a exprima timpul si unitati. De obicei ele sunt folosite impreuna cu diferite substantive atunci cand le folosim pentru numararea obiectelor sau a persoanelor.

Exemple de substantive :
, 마리, , , , etc.

In aceste cazuri, numerele dinaintea acestor substantive se transforma .

Exemplu :
1- 하나 devine (학생 한명- un singur profesor).
 2 -
devine ( 마리) - doi caini.
 3 -
devine (커피 ) - doua cafele
 4 -
devine (콜라 ) - patru sticle de cola
  20 -
스물 devine 스무 (사과 스무 ) - 20 de mere

 
- se foloseste pentru a numara persoanele (사람 )  - o persoana
 
- se foloseste de asemenea pentru a numara persoanele (nivel onorific) (사람 ) - doua persoane (in varsta)
마리 - se foloseste pentru a numara animale. ( 마리) - doi caini
- se foloseste pentru a numara carti, caiete. ( ) - 4 carti
- se foloseste pentru a numara lucruri si unele fructe. (가위 ) - 3 foarfece (사과 ) - 2 mere

* Am spus ca se foloseste pentru unele fructe deoarece ca si in limba romana exista unele cuvinte pentru a descrie fructul.
 

Exemplu: 
Un ciorchine de struguri - 포도 송이.
- se foloseste pentru a numara sticle. (맥주 다섯 ) - 5 beri.
그긋 - se foloseste pentru a numara boluri. ( 그릇 ) - Un bol de orez
- se foloseste pentru a numara cutiile (dozele de bere, de cola...) (콜라 ) - 2 cutii de cola
박스 - se foloseste pentru a numara baxuri. ( 박스) - Un bax de pere
봉지 - se foloseste pentru a numara pachete sau pungi. (밀가루 봉지) - un pachet (o punga) de faina
- se foloseste pentru a numara cartoane (de oua) (달걀 (30)) - Un carton de oua (30)
- se foloseste pentru a numara cutiile de carton. (우유 한팩) - O cutie de lapte
조각 - Se foloseste pentru a numara feliile. ( 조각) - O felie de paine
접시 - Se foloseste pentru a numara platouri, farfurii. ( 접시) - Un platou de prajituri de orez
두루마리 - Se foloseste pentru a numara suluri. (휴지 두루마리) - un sul de hartie igenica.
- Se foloseste pentru a numara tuburi. (치약 ) - Un tub de pasta de dinti
숟가락 - Se foloseste pentru a numara linguri (in retetele culinare) (기름 숟가락) - O lingura de ulei


Timpul prezent in limba coreeana se formeaza adaugand -()ㅂ니다.
Aceasta formula totusi se foloseste in mediu public (TV) sau in armata, pentru prezentari, intalniri oficiale sau lecturi in cadrul didactic.
Forma declarativa (cu terminatia in vocala ) : -
ㅂ니다
Forma declarativa (cu terminatia in consoana) : -
습니다
Forma interogativa (cu terminatia in vocala) : -
ㅂ니까?
Forma interogativa (cu terminatia in consoana) :-
습니까?

Verbe care se termina in vocale:
가다 (a pleca) : +ㅂ니다 -> 갑니다 (Forma declarativa)

+ ㅂ니까 -> 갑니까? (forma interogativa)

오다 (a sosi) : + ㅂ니다 -> 옵니다  
                     
+ ㅂ니까 -> 옵니까?

Verbe care se termina in consoane: 
먹다 (a manca) : + 습니다 -> 먹습니다
                         
+ 습니까 -> 먹습니까?

앉다 (a se aseza,a lua loc, to sit) : + 습니다 -> 앉습니다 
                                                 
+ 습니까 -> 앉습니까? 

EXEMPLE DE VERBE CARE SE TERMINA IN VOCALE 

자다 (a dormi) :
Declarativ :
잡니다
Interogativ :
잡니까?

예쁘다 (a fi frumoasa) :
Declarativ:
예쁩니다
Interogativ:
예쁩니까?

이다 (a fi) :
Declarativ :
입니다
Interogativ :
입니까?

아니다 (a nu fi) :
Declarativ :
아닙니다
Interogativ :
아닙니까?

*
만들다 (a face) :
Declarativ:
만듭니다
Interogativ:
만듭니까?
Acest verb este un verb neregulat
 

EXEMPLE DE VERBE CARE SE TERMINA IN CONSOANE:   

읽다 (a citi) :
Declarativ :
읽습니다
Interogativ :
읽습니까?

작다 (a fi mic) :
Declarativ :
작습니다
Interogativ :
작습니까?

있다 (a exista, a avea) :
Declarativ:
있습니다
Interogativ :
있습니까?

없다 (a nu exista, a nu avea) :
Declarativ:
없습니다
Interogativ :
없습니까?

  In coversatie :
 A:
학교에 갑니까? -- Mergi la scoala?
 B:
, 학교에 갑니다. --- Da, merg la scoala.

 A:
아침을 먹씁니까? -- Mananci micul dejun?
 B:
, 먹씁니다. -- Da, mananc. 

 A:
운동을 합니까? -- Faci sport?
 B:
, 운동을 합니다 -- Da, fac sport.


Aceasta forma a timpului prezent se regaseste in orice conversatie uzuala.

In comparatie cu forma onorifica (ㅂ니다), aceasta forma este mai naturala si se poate folosi atunci cand vorbim cu membri ai familiei, prieteni, si alte persoane cu care intram in contact zilnic.

Aici, forma declarativa si cea interogativa sunt la fel.

Totusi forma declarativa se difera prin intonatie, adica pronuntam mai apasat ,pe cand la forma interogativa folosim o intonatie ca pentru o intrebare.

REGULI:
 1. -
아요 - se foloseste atunci cand verbul are terminatia: sau .
 a)
아요 se adauga atunci cand terminatia verbului este o consoana.

앉다 + 아요 = 앉아요 (a se aseza)
받다 + 아요 = 받아요 (a primi)
살다 + 아요 = 살아요 (a trai)

b) Daca verbul se termina in vocala
, atunci o vocala se va omite.
 
가다 +아요 = =>> 가요 (a pleca)
 
자다 +아요 = =>> 자요 (a dormi)
 
만나다 +아요 = 만나 =>> 만나요 (a intalni)
 
끝나다 +아요 = 끝나 =>> 끝나요 (a termina)

 c) Daca verbul se termina in vocala, atunci cele doua vocale se combina.
 
오다 + 아요 = =>> 와요 (a sosi)
 
보다 + 아요 = =>> 봐요 (a privi)

 2. -
어요 - se foloseste atunci cand verbul se termina intr-o alta vocala decat sau .

 a) -
어요 se foloseste atunci cand verbul se termina intr-o consoana.
 
읽다 + 어요 => 읽어요 (a citi)
 
먹다 + 어요 => 먹어요 (a manca)
 
입다 + 어요 => 입어요 (a purta)

 b) Daca verbul se termina in vocalele :
, sau atunci din formula 어요, se omite.
 
보내다 + 어요 => 보내 =>> 보내요 (a trimite)
 
지내다 +어요 => 지내 =>> 지내요
 
서다 + 어요 => => 서요 (a se ridica)

 c) Daca verbul se termina in vocala
atunci din formula 어요, se combina devenind .
 
배우다 + 어요 = 배우 =>> 배워요 (a invata)
 
주다 + 어요 = =>> 줘요 (a da, a darui)

 d) Daca verbul se termina in vocala
, atunci si din formula 어요, se combina, devenind .
 
마시다 + 어요 = 마시 =>> 마셔요 (a bea)
 
기다리다 + 어요 = 기다리 =>> 기다려요 (a astepta)

 3. -
여요 - atunci cand predicatul verbului foloseste 하다, se schimba in 해요 (Forma originala era 여요, adaugandu-se la forma 여요 formand 하여요, iar forma 하여요 s-a scurtat devenind 해요).

말하다 => 말해요 (a vorbi)
공부하다 => 공부해요 (a studia)
일하다 => 일해요 (a lucra)

 4. -
예요 이에요 Verbul 이다 isi schimba forma in 예요/이에요. 예요 se foloseste atunci cand cuvantul se termina in vocala 이에요 se foloseste atunci cand cuvantul se termina in consoana

 a) Atunci cand un substantiv se termina in vocala :
 
의사예요 (Este doctor)
 
사과이다 - 사과예요 (este un mar)
 
어머니이다 - 어머니예요 (Este mama)

 b) Atunci cand un substantiv se termina in consoana
 
회사원이에요 (회사원 +이에요) - Este functionar public.
 
책상이다 - 책상이에요 - este un birou

 In conversatie :
 A:
지금 뭐해요? Ce faci acum?
 B:
숙제해요. Imi fac temele 

 A:
시에 잠심을 먹어요? La ce ora iei pranzul?
 B:
보통 1시에 점심을 먹어요. De obicei iau pranzul la ora 1. 

 A:
민우씨는 직업이 뭐예요? Care este meseria lui Minu?
 B:
선생님이에요. Este profesor.


Timpul trecut al verbelor si adjectivelor in limba coreeana se formeaza adaugand -/ la verb.
Atunci cand verbul sau adjectivul are terminatia in vocala
sau , se adauga -았어요. Daca terminatia verbului are terminatia in alta vocala, se adauga -었어요.

Perntru verbele care se termina in
하다, se adauga 였어요 pentru a forma +였어요, care se prescurteaza in 했어요.  

Pentru forma onorifica se foloseste -/었습니다 si 했습니다.

Verbe cu terminatia in vocalele
si
앉다 + 았어요 => 앉았어요 (M-am asezat)
보다 + 았어요 => 봤어요 (Am vazut)
만나다 + 았어요 => 만났어요 (M-am intalnit)
닫다 + 았어요 => 닫았어요 (Am inchis)

Verbe cu termnatia in alta vocala decat
sau
 먹다 + 었어요 => 먹었어요 (Am mancat)
씻다 + 었어요 => 씻었어요 (Am spalat)
*
쓰다 + 었어요 => 썼어요 (Am scris)
*Verb neregulat
있다 + 었어요 => 있었어요 (A fost)

Verbe cu terminatia in
하다 
공부하다 => 공부했어요 (Am studiat)
청소하다 => 청소했어요 (Am facut curat)
운동하다 => 운동했어요 (Am condus)

 In conversatie
A:
어제 뭐했어요? Ce ai facut ieri?
B:
공부했어요. Am invatat.

A:
토요일에 영화를 봤어요? Ai vazut filmul sambata?
B:
, 봤어요. 재미있었어요. Da, a fost interesant.

A:
주말에 뭐했어요? Ce ai facut in weekend?
B:
음악을 들었어요. Am ascultat muzica.


거예요 se foloseste pentru a exprima o intentie ce urmeaza sa se inample sau o intamplare ce se va petrece intr-un plan viitor.

In limba romana se traduce ca 'voi', 'am sa' sau 'I will ' 'is going to' in engleza. Formula de viitor se formeaza adaugand -() 거예요 la sfarsitul verbului.

 - 거예요 se foloseste atunci cand verbul se termina in consoana '' sau o vocala. - 거예요 se foloseste atunci cand terminatia verbului este o consoana ( alta decat ).

Verbe cu terminatia in
sau in vocale
가다 + - 거예요 -> 거예요 (voi merge)
보다 + -ㄹ거예요 -> 거예요 (voi vedea)
주다 + -ㄹ거예요 -> 줄거예요 (voi da)
공부하다 + -ㄹ거예요 -> 공부할 거예요 (voi studia)
*
살다 + ㄹ거예요 -> 살거예요 (voi trai)
*
만들다 + ㄹ거예요 -> 만들거예요 (voi face)
**forme neregulate

Verbe cu terminatia in consoane
먹다 + -을거예요 -> 먹을 거예요 (voi manca)
입다 + -을거예요 -> 입을 거예요 (voi purta)
받다 + -을거예요 -> 받을 거예요 (voi primi)
씻다 + -을거예요 -> 씻을 거예요 (voi spala)
*
듣다 + -을거예요 -> 들을 거예요 (voi asculta)
*
붓다 + -을거예요 -> 부을 거예요 (voi turna)
** verbe neregulate

 In conversatie :
언제 고향에 돌아갈 거예요? Cand te vei intoarce din orasul tau natal?
내년에 돌아갈 거예요. Ma voi intoarce anul viitor.
주말에 뭐할 거예요? Ce vei face in weekend?
자전거를 거예요. Ma voi plimba cu bicicleta.


Aceasta forma exprima progresia sau continuitatea unei actiuni si are ca echivalent in limba engleza 'ing'.

Se formeaza adaugand - 있다 la terminatia verbului.

Pentru a exprima continuitatea unei actiuni care s-a intamplat in trecut, se adauga -고있었다.

 
Formare:
 가다 + 고있어요-> 가고 있어요 (Merg)
 
사다 +고있어요 -> 사고있어요 ( Cumpar)
 
보다 +고있어요-> 보고 있어요 (Privesc)
 
만나다 + 고있어요 -> 만나고있어요 (Intalnesc)
오다 + 고있어요 -> 오고 있어요

In conversatie :

왕징씨, 지금 시장에 같이 가요. Wang Jing hai sa mergem impreuna la market.
미안해요, 지금 숙제를 하고있어요. Imi pare rau, acum imi fac temele.

아까 전화를 받았어요? De ce nu ai raspuns la telefon mai devreme?
샤워하고 있었어요. Faceam baie.

지금 어디에서 살고 있어요? Unde locuiesti acum?
서울에서 살고 있어요. Locuiesc in Seul.


Aceasta formula exprima o situatie care s-a intamplat in trecut dar nu mai continua, sau o actiune ce se separa de prezent deoarece s-a petrecut mult mai devreme decat atunci cand vorbitorul o descrie.

Are ca si echivalent in limba romana pe ( facusem/avusesem) sau 'did/had(in the past) in engleza.

Se formeaza adaugand -았었어요 la sfarsitul verbului sau adjectivului care au terminatia in vocalele sau .

Pentru celelalte terminatii se adauga 었었어요.
Pentru verbele cu terminatia in 하다  se foloseste 했었어요.

Exemple de verbe: 
살다 + 았었어요 -> 살았었어요
먹다 + 었었어요 -> 먹었었어요
공부하다 - 공부했었어요
가다 + 았었어요 -> 갔었어요 (mersesem)
사다 + 았었어요 -> 샀었어요 (cumparasem)
배우다 + 았었어요 -> 배웠었어요

In conversatie : 
담배를 피워요? Nu fumezi?
작년에는 담배를 피웠었어요. 그렇지만 지금은 피워요. Am fumat anul trecut. Dar acum nu mai fumez.

요즘  바다에 사람이 없어요. Zilele acestea nu mai e nimeni la plaja.
여름에는 사람이 많았었어요. Au fost multe persoane in vara.

 
주말에 뭐했어요? Ce ai facut in weekend?
 
롯데월드에 갔었어요. 아주 재미있었어요. Am mers la Lotte World (un fel de Disney Land in Coreea). A fost foarte interesant. 

Diferente intre /었어요 si /었었어요

/었어요
Exprima o actiune care s-a petrecut in trecut dar inca nu stim exact daca acea actiune mai continua sau nu in prezent.

 Exemplu:
댄씨는 작년에 한국에 왔어요. Dan a venit in Coreea anul trecut.
(Dan poate sa fie inca in Coreea. Nu stim ce s-a intamplat dupa ce a venit in Coreea. El poate sa fie in alt loc decat in Coreea).

댄씨는 서울에서 1 동안 살았어요. (Dan a locuit in Seul timp de un an. Inainte el a locuit in Seul timp de un an, dar nu stim inca daca el mai locuieste inca sau nu acolo).

 
/었었어요
Exprima o actiune care s-a intamplat in trecut si care nu mai continua in prezent. 

댄씨는 작년에 한국에 왔었어요. (Dan a fost in Coreea anul trecut dar el nu mai este acum in Coreea).
댄씨는 서울에서 1 동안 살았었어요. (Dan a locuit in Seul timp de un an dar acum nu mai locuieste in Seul).


Propozitiile negative se formeaza schimband verbul 이다 cu 아니다, verbul 있다 cu 없다 si verbul 알다 ( a stii, a cunoaste) cu 모르다 (a nu stii, a nu cunoaste).

Pentru acestea, forma propozitiei negative se formeaza prin : / 아니다.

Exemplu:
한국 사람이에요. Ea este coreeana. She is korean.한국 사람아니에요. Ea nu este coreeana. She is not korean.

돈이 있어요.  Am bani. I have money.
 
돈이 없어요. Nu am bani. I don't have money.

한국말을 알아요. Eu stiu limba coreeana. I know korean.
한국말을 몰라요. Eu nu stiu limba coreeana. I don't know korean.

 In conversatie:
 
민우씨가 학생이에요?
 Minu este student?
 Is Minu a student? 


 아니요, 학생 아니에요.  
선생님이이에요. (= 아니요, 학생이 아니라 선생님이에요)
Nu, el nu este student. El este profesor.
No, he is not a student. He is teacher.

오늘 시간이 있어요?
Ai timp astazi?
Do you have some time today?

아니요, 오늘 시간 없어요. 바빠요.
Nu, astazi nu am timp. Sunt ocupata.
No, I don't have time today. I am busy.

일본어를 알아요
Stii limba japoneza?
Do you know Japanese?
아니요, 몰라요.
Nu, nu stiu.
No, I don't know.


Aceasta forma se adauga la verbe si adjectivele pentru a nega o actiune sau o stare. Se formeaza adaugand in fata verbului sau adjectivului sau - 않아요 la sfarsitul verbului sau a adjectivului.

+ 가다 -> 가요. Nu merg (I don't go)
+ 크다 -> 커요. Nu este inalt (Is not tall)
가다 + 않아요 -> 가지 않아요.
크다 + 않아요 -> 크지 않아요.

Pentru ca verbele care se formeaza din substantiv +
하다, negarea se va forma adaugand   in  fata verbului formand 하다.
Pe de alta parte, adjectivele se pot nega adaugand in fata, formand ' +adjectiv'.

De notat : pentru verbele
좋아하다 (a placea) sau 싫어하다 (a urî), pentru ca ele nu sunt formate prin forma 'substantiv + 하다 ', ci mai degraba verbe "invizibile" , verbe singulare, negarea lor se va face astfel :

좋아하다/ 좋아하지 않다 sau 싫어하다/ 싫어히지 읺다
Exemple de verbe sau adjective: 
+ 일하다 -> 안해요 ( Nu lucrez)
일하다 + 지않아요 -> 일하지 않아요

+ 친절하다 -> 친절해요 ( Neprietenos)
친절하다 + 지않아요 -> 친절하지 않아요

+ 좋아하다 -> 안좋아해요/ 좋아하지 않아요
forma gresita :
좋아 안해요 (X) wrong sentence

* Chiar daca
si 않다 pot fi folosite la forme declarativ si interogativ, aceste nu pot fi folosite la imperativ sau propozitiv.

 
안가십시오 / 가지 않으십시오 (X) -> 가지 미십시오 (○) ,forma corecta
   Te rog nu pleca ( please don't go)

 •
먹읍시다 / 먹지 않읍시다 (X) -> 먹지 맙시다 (○), forma corecta
    Hai sa nu mancam ( let's not eat)

 In conversatie:
불고기를 좋아해요?
Iti place bulgogi?
Do you like bulgogi?

아니요, 저는 고기를 먹어요.
Nu, eu nu mananc carne.
No, I don't eat meat.

토요일에 회사에 가요?
Mergi la birou Sambata?
Do you go to office on Saturdays?

아니요, 토요일에는 가지 않아요.
Nu, Sambata nu lucrez.
No, on Saturdays I don't work.


Aceasta forma exprima imposibilitatea, lipsa abilitatii subiectului de a face ceva.
Are ca echivalent in limba romana  pe 'nu pot face' sau in engleza 'cannot'.
Se formeaza adaugand
in fata verbului sau - 못해요 la sfarsitul verbului.

Exemplu:
+ 가다 -> 못가요 . 가다 + 못해요 -> 가지 못해요.
Nu pot merge. I cannot go.

+ 요리하다 -> 요리 못해요.
Nu pot gati ( Nu stiu sa gatesc) I cannot cook ( I don't know how to cook).

Forma gresita (wrong form)
요리해요 (x) + 읽다 -> 읽어요.
Nu pot citi. I cannot read. 

+ *쓰다 ->  써요. Nu pot scrie. I cannot write.

Diferenta intre
(- 않다) si ( 못하다)

(- 않다) - se foloseste atat pentru verbe cat si pt adjective.
                       -combines with both verbs and adjectives.

학교에 가요. Nu merg la scoala. I don't go to school.
치마가 예뻐요. Fusta nu este frumoasa. The skirt is not pretty.

 - exprima optiunea de a nu face ceva, nu de a nu avea abilitatea de a face ceva.

저는 운전을 안해요.
Eu nu conduc. (Stiu sa conduc dar nu vreau)
I don't drive. ( I know how but don't want to)

오늘은 쇼핑을 하지 않아요.
 Nu merg la shopping azi. (Pur si simplu nu am chef sa merg azi la shopping).
 I don't go to shopping today. ( I simply don't feel like going shopping).


 
(- 못하다) - se foloseste pentru verbe, insa nu si pentru adjective.
                       
 ●
하교에 못가요. Nu pot merge la scoala. (○) I can't go to school today.
 ●
치마가 예뻐요. (X)

- exprima incapacitatea, lipsa abilitatii de a face ceva.

저는 운전을 못해요.
Nu pot conduce. (As vrea sa conduc dar din anumite circumstante nu pot conduce, cum ar fi fracturarea unui picior sau lipsa permisului de conducere)
I can't drive. (I would like to be able to drive but can't do it due to some circumstances , such as leg injury or no driving license). 

오늘은  쇼핑을 하지 못해요.
Nu pot merge azi la shopping. (Vreau sa merg la shopping dar nu pot din cauza unor circumstante anume, cum ar fi lipsa banilor sau a timpului).
I can't go to shopping today. (I want to go but can't due to some circumstances, such as lack of time or money).

In conversatie :
운전해요?
Conduci?
Do you drive?

아니요, 운전 못해요. 운전을 배웠어요.
Nu, nu pot conduce. Nu am invatat sa conduc pana acum.
No, I can't drive . I never learned how.

밥을 안먹어요?
De ce nu mananci?
Why you don't eat?

이가 아파요. 그래서 먹지 못해요.
Ma doare maseaua. Nu pot manca.
My teeth hurt, so I can't eat.                 


1. / se adauga intotdeauna la sfarsitul cuvantului care defineste subiectul propozitiei.
Pentru cuvinte care se termina in vocale, se adauga
, iar pentru cele care se termina in consoane se adauga .

Exemplu :
조엘씨 김지를 먹어요.
Joel mananca kimchi.
Joel eats kimchi.

과일 너무 비싸요.
Fructul este foarte scump.
The fruit is too expensive.

2.
/ se foloseste deasemenea pentru a sublinia cine va fi subiectul in propozitia urmatoare.
   
/ also functions to emphasize who will be the subject in the next sentence.

Exemplu :
누구음식을 준비할 거예요?
Cine va face de mancare?
Who will prepare the food?

준호씨 음식을 준비할 거예요.
Junho va face de mancare ( Ceea ce inseamna ca nimeni altcineva in afara de Junho nu va face de mancare)
Junho will prepare the food. (Meaning that only Junho will prepare the food, not anybody else).

왔어요?
Cine nu a sosit inca?
Who hasn't arrived yet?

요코씨 왔어요.
Yoko nu a sosit.
Yoko hasn't arrived.

3.
/ se foloseste pentru a exprima noi informatii intr-o propozitie.
   
/ is used to express new information in a sentence.

 
Exemplu :
옛날에 남자 살았어요. 남자는 아이들이 있었어요.
Acum multa vreme, traia un om. Acel om avea 2 copii.
Once upon a time, there lived a man. He had 2 kids.

In conversatie:
*
제이슨씨예요?
Care din ei este Jason?
Which one is Jason?

사람 제이슨씨예요.
Persoana aceea (de acolo) este Jason.
That person (over there) is Jason.

 *
어디 아파요?
Unde te doare?
Where does it hurts?

아파요.
Ma doare stomacul.
My somach hurts.


1.  / se adauga la sfarsitul cuvantului despre care vorbitorul vrea sa vorbeasca sau sa explice intr-o propozitie pentru a arata ideea principala a propozitiei, a subiectului sau a discutiei.
In limba romana s-ar traduce ca "in ceea ce priveste" sau "cu privire la".


Pentru cuvintele care se termina in vocala, se aduaga , iar pentru cele care se termina in consoana, se aduaga .

Exemplu:
*
한국사람입니다.
  Eu sunt coreean.
  I am Korean.

*
안나씨 29살입니다.
 Ana are 29 de ani.
 Anna is 29 years old.

 *
직업 변호사입니다.
 Profesia mea este avocat.
 I am lawyer.

 2.
/ se foloseste de asemenea cand ne referim la un lucru sau un subiect care a fost deja mentionat inainte, sau cand vorbim despre ceva stiut de ambele parti ale conversatiei, de ambele persoane.
 
Cu alte cuvinte, / se foloseste atunci cand oferim informatii "vechi".

Exemplu:
 * 내일 요코씨는 만나요, 요코씨 일본에서 왔어요.
 
Ma vad cu Yoko maine. Yoko (ea) a venit din Japonia.
 I'll meet Yoko tomorrow. Yoko (she) came from Japan.

*
작년에 뉴욕에 갔었어요. 뉴욕은 정말 아름다웠어요.
 Am fost in New York anul trecut. In New York a fost foarte frumos.
 I went to New York last year. New York was really beautiful.

 3.
/ se foloseste atunci cand comparam 2 lucruri, iar in astfel de cazuri poate fi atasat nu numai subiectului, ci si obiectului propozitiei.

 
Exemplu:
 * 에릭은 미국 사람이에요. 그렇지만 준호는 한국사람이에요.
 
Eric este american. Insa Junho este coreean.
 Eric is American. Junho, however is Korean.

 In conversatie:

 
부모님 직업이 뭐해요?
 Ce meserii au parintii tai?
 What do your parents do?

 
아버지는 회사원이에요. 그리고 어머니는 선생님이에요.
 
Tata lucreaza pentru o companie. Mama este profesoara.
 My father works for a company. My mother is teacher.


– particula / este particula care defineste obiectul propozitiei.
– pentru substantive care se termina in vocale se adauga

– pentru substantive care se termina in vocale se adauga

– verbe care necesita particula
/ sunt : 먹다 (a manca) , 마시다 (a bea), 좋아하다 (a placea), 읽다 (a citi),보다 (a vedea), 만나다 (a intalni), 사다 (a cumpara),가르치다 (a preda), 배우다 (a invata)si 쓰다 (a scrie).

 
Exemple de substantive care se termina in vocale +

커피를 마셔요. (beau cafea / drink coffee)
영화를 봐요. (vad un film/ whatch a movie)
친구를 만나요. (intalnesc un prieten/ meet a friend)
구두를 사요. (cumpar pantofi/ buy shoes)
노래를 들어요. (ascult o melodie/ listen a song)

 Exemple de substantive care se termina in consoane +


무를 마셔요. (beau apa/ drink water)
신문을 봐요. (privesc ziarul/ see the newspaper)
선생님을 만나요. (intalnesc profesorul / meet the teacher)
옷을 사요. (cumpar haine/ buy clothes)
음악을 들어요. (ascult muzica/ listen music)

In conversatie / In conversation 
무슨 운동을 좋아해요?
Ce sport iti place sa practici?
What kind of exercise do you like?

축구를 좋아해요.
Imi place fotbalul.
I like soccer.

무엇을 배워요?
Ce studiezi?
What do you study?

한국어를 배워요.
Studiez coreeana.
I study korean.


1.
– Aceste particule se pot folosi pentru o varietate larga de lucruri sau persoane.

– Are corespondent in limba romana pe “si”

/ se foloseste mai mult in scrieri, anunturi, prezentari.

– () si 하고 se folosesc in conversatile obisnuite.

– Pentru substantive care se termina in vocale se adauga sau .

– Pentru substantive care se termina in consoane se adauga sau 이랑.

하고 se foloseste indiferent daca substantivul are terminatia in vocala sau consoana.

 Substantive care se termina in vocale +
//하고

의자 책상이 있습니다.
(acolo) Este un scaun si un birou.
(there) Is a chair and a desk.

엄마랑 아빠는 회사에 가요.
Mama si tata merg la lucru.
Mom and Dad go to work.

불고기하고 비빔밥을 먹어요.
Mananc bibimbap si bulgogi.
I eat bibimbap and bulgogi.

Substantive care se termina in consoane +
/이랑/하고
Nouns ending in Consonant +
/이랑/하고

신문 잡지를 봅니다.
Privesc ziarul si revista.
I see the newspaper and magazine.

동생이 저는 아이스크림 좋아해요.
Mie si fratelui meu ne place inghetata.
Me and my brother like ice cream.

하고 운동화를 거예요.
Voi cumpara haine si incaltari.
I will buy clothes and shoes.

2.
– Aceste particule se pot folosi deasemenea pentru a indica o persoana cu care subiectul intemeiaza o actiune.
– Are ca echivalent in limba romana pe “impreuna cu”.
– Cand vrem sa descriem o astfel de relatie intre subiect si o alta persoana, folosim
//하고 + 같이 si 함께.

Exemplu:
 * 내일 친구하고 같이 영화를 거예요.
   
Maine am sa vad un film impreuna cu prietenul meu.
    Tomorrow I will see a movie with my friend.

 *
가족 함께 여행을 가고 싶어요.
    Vreau sa merg in vacanta impreuna cu familia mea.
    I wanna go on a trip (together) with my family.

 *
우리 선생님하고 같이 식사할까요?
    Ar trebui sa luam pranzul impreuna cu profesorul nostru?
    Shall we have lunch (together) with the teacher?

 In conversatie:
 
교실에 누가 있습니까?
 Cine este in clasa?
 Who’s in the classroom?

 
선생님과 학생들이 있습니다.
 Profesorul si studentii (sunt in clasa).
 The teacher and students (are in the classroom).

 
무슨 음식을 졸아해요?
 Ce fel de mancare iti place?
 What kind of food do you like?

 *
냉면이랑 김밥을 좋아해요.
  Imi place naengmyeon si kimbap.
  I like naengmyeon and kimbap.

** naengmyeon – taitei (noodles) serviti intr-o supa rece. (cold noodle).


- exprima posesia.
– intr-o propozitie, se adauga la primul substantiv pentru a arata posesia celui de-al doilea substantiv din propozitie.
– are ca echivalent in limba romana pe “a, ai ,ale”
– intr-o propozitie, cand doreste sa se arate posesia,
se poate pronunta [] sau []. [] se foloseste mai des.
– de multe ori particula
este omisa din propozitie.
– In cazul in care pronumele reprezinta o persoana, ca
,,, de cele mai multe ori se omite,

, combinandu-se cu cu pronumele formand : 나의 -> , 저의 -> , 너의 -> .
– In propozitie,
se pozitioneaza mereu intre posesor si posesie. 

SUBSTANTIVE + / NOUN +  

안나 어머니 (= 안나 어머니) – Mama Anei (Anna’s mother)
우리 선생님 (=우리 선생님) – Profesorul nostru (our teacher)
친구 => 친구 – Prietenul meu (friend of mine)
이름 => 이름 – Numele meu (my name)
=> – Cartea ta (your book)

*De retinut:

Atunci cand ne referim la un grup sau la substantive de genul casa,familie, companie, tara sau scoala, este mai adecvat sa folosim pronumele
우리 (noi, ai, ale noastre) sau 저희 in loc de , 나의.

Exemplu:
(casa mea/our house) -> 우리집 (casa mea,casa noastra/ my,our house)
가족 (familia mea/ my family) -> 우리 가족 (familia mea, noastra/ my,our family)
회사 (compania mea/my company) -> 우리 회사 (compania noastra/ our company)

In conversatie: 
이섯은 누구의 우산입니까?
A cui e umbrela?
Whose umbrella is this?

동환씨의 우산입니다.
Este umbrela lui Donghwan.
It’s Donghwan’s umbrella. 

이름이 뭐예요?
Care este numele tau?
What is your name?

이름은 이민우예요.
Numele meu este Lee Minu.
My name is Lee Minu.


1. – se foloseste impreuna cu verbele 가가 (a merge, a pleca), 돌아가다 ( a reveni, a se intoarce),도착하다 (a ajunge), 올라가다 (a urca), 내려가다 (a cobori).
   – Exprima directia.
   – Are ca echivalent in limba romana pe “la”

Substantive + 가다/오다 / Noun + 가다/오다

매일 회사 가요. Merg la birou in fiecare zi / I go to office everday.
우리 오세요. Viziteaza casa noastra !/ Come to visit our home!

3. –
se foloseste deasemenea cu 있다 si 없다 pentru a exprima locatia unei persoane sau a unui lucru.
   – Are ca echivalent in limba romana pe “in” sau “la”.

Exemplu:
* 소파 강아지가 있어요.
Cainele este in (pe) canapea.
The dog is on the sofa.

*
지금 어머니와 동생이 있어요.
Acum, mama si fratele/ sora mea sunt in casa.
Right now my mother and my brother/sister are in the house.

In conversatie:
어디 가요?
Unde pleci?
Where are you going?

백화점 가요.
Ma duc la mall.
I’m going to the department store.

안나씨가 생일 파티 와요?
Ana vine la petrecere?
Anna is coming to the party?

아니요. 와요.
Nu, nu vine.
No, she isn’t coming.

- 에서 se adauga la substantive pentru a exprima locul unde are loc o anumita actiune.

Substantiv + 에서 / Noun + 에서

백화점에서 쇼핑해요.
Fac cumparaturile in mall / I do shopping in mall.

도서관에서 공부해요.
Invat in librarie / I study in library.

커피숍에서 커피를 마셔요.
Beau o cafea in cafenea / I drink a coffee in the coffee shop.

In conversatie:
어디에서 살아요?
Unde locuiesti? / Where do you live?

서울에서 살아요.
Locuiesc in Seul. / I live in Seoul.

어제 했어요?
Ce ai facut ieri? / What did you do yesterday?

명동에서 친구를 만났어요.
M-am intalnit cu un prieten in Myeongdong. / I met my friend in Myeongdeong.
 

Diferenta intre si 에서 / Difference between and 에서  



– Indica locul unde o persoana sau un obiect este localizat sau mutat si este folosit de cele mai multe ori cu vrebe care exprima miscarea, locatia sau existenta.

*
시청은 서울에 있어요. (o)
Primaria este in Seul / City Hall is in Seoul.

*
집에 에어컨이 없어요. (o)
Nu am aer conditionat acasa./ I don’t have AC in my home.

*
학교에 한국어를 배웠어요 (x)


에서

Indica locul in interiorul caruia se desfasoara o actiune.

* 시청은 서울에서 있어요 . (X)

*
집에서 에어컨이 없어요. (X)

*
학교에서 한국어를 배웠어요 (O)

Concluzii:
se foloseste atunci cand descriem o locatie, cand ne referim la un anumit loc, sau timpul.
에서 se foloseste atunci cand ne referim la un loc in care desfasuram o actiune.

Sursa: